relatie

relatie
связь; отношение; сношение; знакомства; отношения
* * *
v -s
отношения мн (взаимное общение, связь); знакомство с; контакты мн

veel relátie s hébben — иметь большие связи

* * *
сущ.
общ. знакомство, знакомые, отношение

Dutch-russian dictionary. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Смотреть что такое "relatie" в других словарях:

  • relaţie — RELÁŢIE, relaţii, s.f. 1. Legătură, conexiune, raport între lucruri, fapte, idei, procese sau între însuşirile acestora. ♦ (În logica matematică) Conexiune între doi sau mai mulţi termeni (în mulţimea perechilor ordonate de elemente ale unei… …   Dicționar Român

  • reláţie — s. f. (sil. ţi e), art. reláţia (sil. ţi a), g. d. art. reláţiei; pl. reláţii, art. reláţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • raport — RAPÓRT, (I) raporturi, (II) rapoarte, s.n. I. 1. Legătură între două sau mai multe persoane, obiecte, fenomene, noţiuni pe care gândirea omenească o poate constata şi stabili; relaţie. ♢ expr. În raport cu... = faţă de..., în comparaţie cu... Sub …   Dicționar Român

  • corelaţie — CORELÁŢIE, corelaţii, s.f. 1. Relaţie, legătură reciprocă între două sau mai multe lucruri sau fenomene; relaţie în care unul dintre termeni nu poate exista fără celălalt. 2. Dependenţă reciprocă, relaţie a două fenomene sau procese între… …   Dicționar Român

  • reflexiv — REFLEXÍV, Ă, reflexivi, e, adj. 1. (În sintagmele) Pronume reflexiv = pronume care ţine locul numelui unui obiect asupra căruia se exercită, direct sau indirect, acţiunea verbului şi care e identic cu subiectul verbului. Verb reflexiv = verb… …   Dicționar Român

  • relativ — RELATÍV, Ă, relativi, e, adj. 1. Care se referă, se raportează la ceva sau la cineva, care are legătură cu ceva sau cu cineva. ♢ (gram.) Pronume (sau adverb) relativ = pronume (sau adverb) care face legătura dintre propoziţii subordonate şi… …   Dicționar Român

  • binar — BINÁR, Ă, binari, e, adj. 1. Compus din două unităţi, din două elemente; care se divide în câte două elemente. 2. (Despre plante) Cu organele dispuse perechi. 3. (mat.) A cărui bază este numărul doi. ♢ Relaţie binară = relaţie care are loc între… …   Dicționar Român

  • legătură — LEGĂTÚRĂ, legături, s.f. I. 1. Legare; mod de a uni două corpuri, prin care se limitează mobilitatea lor relativă şi care permite de obicei transmiterea unor mişcări de la unul la celălalt; joncţiune. ♦ spec. Mod de împletire a firelor de urzeală …   Dicționar Român

  • contact — CONTÁCT, contacte, s.n. 1. Atingere directă, nemijlocită între două corpuri, două forţe, două energii etc. ♢ expr. În contact cu... = în nemijlocită apropiere de..., în legătură strânsă cu... ♦ (concr.) Piesă care serveşte la stabilirea unui… …   Dicționar Român

  • echivalenţă — ECHIVALÉNŢĂ, echivalenţe, s.f. 1. Egalitate de valoare, de semnificaţie, de sens; calitatea a ceea ce este echivalent. ♢ Examen de echivalenţă = examen pe care trebuie să l treacă acela care cere recunoaşterea, cu drepturi egale, a unei diplome… …   Dicționar Român

  • invariant — INVARIÁNT, invarianţi, s.m. Mărime, relaţie, proprietate etc. care rămâne neschimbată în urma aplicării sau intervenţiei unei transformări. [pr.: ri ant. var.: invariántă s.f.] – Din fr. invariant. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român


Поделиться ссылкой на выделенное

Прямая ссылка:
Нажмите правой клавишей мыши и выберите «Копировать ссылку»